Hepatita A: cum să recunoști semnele și să împiedici răspândirea

Ce este hepatita A?

• Hepatită acută: Infecția cu virusul hepatitei A (HAV) provoacă inflamația acută a ficatului, cu simptome care încep brusc și durează de obicei câteva săptămâni până la câteva luni. Majoritatea persoanelor se recuperează complet fără a dezvolta infecție cronică.
• Hepatită virală: Este cauzată de un virus specific, HAV, care afectează ficatul. Hepatita A se transmite prin consumul de alimente sau apă contaminate cu materii fecale infectate.

Diferențele dintre hepatita A, hepatita B și hepatita C

• Virus: Hepatita A Virus (HAV).
• Transmitere: Se transmite prin consumul de apă sau alimente contaminate cu fecale de la o persoană infectată (transmitere fecal-orală).
• Durata infecției: De obicei acută; infecția se rezolvă de la sine în câteva săptămâni sau luni.
• Simptome: Pot include oboseală, icter (îngălbenirea pielii și ochilor), dureri abdominale, febră și greață.
• Prevenire: Vaccinarea este foarte eficientă; igiena adecvată poate reduce riscurile.
• Tratament: Nu există un tratament specific; tratamentul se axează pe ameliorarea simptomelor.

• Virus: Hepatita B Virus (HBV).
• Transmitere: Se transmite prin contactul cu sângele sau fluidele corporale ale unei persoane infectate (de exemplu, prin intermediul utilizării de ace nesterile, transfuzie de sânge contaminat, contact sexual neprotejat).
• Durata infecției: Poate fi acută (se rezolvă în câteva luni) sau cronică (durează mai mult de 6 luni și poate cauza probleme de lungă durată ale ficatului).
• Simptome: Pot varia de la niciun simptom la simptome similare cu cele ale hepatitei A; infecția cronică poate duce la ciroză sau cancer hepatic.
• Prevenire: Vaccinarea este disponibilă și eficientă; utilizarea de protecție în contactele sexuale și măsuri de siguranță în manipularea sângelui.
• Tratament: Antivirale pot fi necesare pentru infecția cronică; tratamentul variază în funcție de severitatea infecției.

• Virus: Hepatita C Virus (HCV).
• Transmitere: Se transmite prin contactul cu sângele unei persoane infectate (de exemplu, prin utilizarea de ace nesterile, transfuzie de sânge contaminat). Nu se transmite prin contact sexual în mod obișnuit.
• Durata infecției: Adesea cronică (infecția poate dura ani de zile și poate duce la ciroză sau cancer hepatic).
• Simptome: De multe ori nu sunt simptome evidente la început; infecția cronică poate cauza oboseală, icter și dureri abdominale.
• Prevenire: Nu există un vaccin; măsurile de prevenire includ evitarea contactului cu sângele contaminat și utilizarea de echipamente sterile.
• Tratament: Tratamentul antiviral modern poate duce la eradicarea virusului în majoritatea cazurilor; tratamentul depinde de genotipul virusului și de stadiul bolii.

 

Cauze hepatita A

1. Consum de alimente contaminate: Hepatita A se răspândește frecvent prin consumul de alimente care au fost contaminate cu virusul HAV. Aceasta poate include alimente care nu au fost gătite suficient sau preparate de persoane infectate care nu respectă igiena adecvată.
2. Apă contaminată: Apa contaminată cu virusul HAV este o sursă comună de infecție, în special în zonele cu condiții sanitare precare sau în timpul unor focare de contaminare a surselor de apă.
3. Contact fecal-oral: Virusul se poate transmite de la o persoană infectată la alta prin contactul direct cu materiile fecale ale acesteia. Acest lucru poate apărea în cazul în care igiena personală nu este adecvată sau dacă nu se respectă măsurile de igienă după utilizarea toaletei.
4. Contact apropiat cu persoanele infectate: Deși mai puțin frecvent, virusul poate fi transmis prin contact apropiat cu o persoană infectată, mai ales în condiții de supraaglomerare sau în comunități cu igienă precară.
5. Utilizarea de echipamente contaminate: Deși rar, hepatita A poate fi transmisă prin utilizarea echipamentelor sau obiectelor care au fost contaminate cu virusul HAV.

Hepatita A transmitere

• Incubare: Perioada de incubație a hepatitei A variază de obicei între 15 și 50 de zile, cu o medie de aproximativ 28 de zile. Aceasta înseamnă că simptomele pot apărea la câteva săptămâni după expunerea la virus.
• Contagiozitate: Persoanele infectate cu virusul hepatitei A sunt contagioase cu aproximativ 2 săptămâni înainte de apariția simptomelor și continuă să fie contagioase pentru câteva săptămâni după debutul simptomelor. În general, riscul de transmitere scade după 1-2 săptămâni de la apariția icterului (îngălbenirea pielii și ochilor).

Simptome hepatita A

1. Icter: Îngălbenirea pielii și a scleroticii (albul ochilor) este unul dintre cele mai vizibile simptome și apare când ficatul nu poate procesa bilirubina, un pigment galben produs de descompunerea globulelor roșii.
2. Oboseală: Senzație de oboseală extremă și slăbiciune generală.
3. Dureri abdominale: Disconfort sau dureri în partea superioară dreaptă a abdomenului, unde se află ficatul.
4. Febră: Temperatură ușor crescută, adesea însoțită de frisoane.
5. Greață și vomă: Senzație de greață și posibile episoade de vomă.
6. Pierderea apetitului: Scăderea poftei de mâncare.
7. Urina închisă la culoare: Urina poate deveni de culoare închisă.
8. Scaune deschise la culoare: Scaunele pot deveni palide sau de culoare argiloasă.

• Durere de cap: Cefalee sau migrene ocazionale.
• Mâncărimi ale pielii: Mâncărime generală a pielii.
• Dureri musculare și articulare: Disconfort în mușchi și articulații, asemănător cu simptomele gripale.

• Asimptomatic: La copiii mici, hepatita A poate fi asimptomatică sau poate prezenta simptome foarte ușoare, care sunt adesea greu de recunoscut.
• Simptome severe: Deși rare, simptomele severe pot include o stare de confuzie mentală sau dificultăți respiratorii, care pot indica complicații.
   

Diagnostic

• Consultația cu pacientul: Medicul va întreba despre simptomele pacientului, istoricul de călătorii recent, expunerea la surse de apă și alimente potențial contaminate și contactul cu persoane infectate.
• Examinarea fizică: Examinarea poate include evaluarea semnelor de icter și verificarea durerilor abdominale sau a altor simptome asociate.

• Teste serologice: Acestea sunt cele mai comune teste pentru diagnosticarea hepatitei A.
• Anticorpi Anti-HAV (IgM): Prezența anticorpilor IgM specifici împotriva virusului hepatitei A indică o infecție recentă sau acută. Aceștia sunt detectabili în sânge în perioada acută a infecției.
• Anticorpi Anti-HAV (IgG): Prezența anticorpilor IgG indică expunerea anterioară la virus și dezvoltarea imunității. Acești anticorpi sunt detectabili după dispariția infecției acute și pot rămâne în organism pe termen lung.
• Teste de funcție hepatică: Aceste teste evaluează funcția ficatului și includ măsurarea nivelurilor de enzime hepatice (AST, ALT), bilirubină și alte substanțe care pot indica inflamarea sau afectarea ficatului.

• Ultrasonografie abdominală: Deși nu este utilizată de obicei pentru diagnosticarea hepatitei A, poate fi efectuată pentru a evalua mărimea și structura ficatului și pentru a identifica posibile complicații.

• De obicei, nu este necesară pentru hepatita A, dar poate fi efectuată în cazuri rare de hepatită cronică sau pentru a evalua alte afecțiuni hepatice.

• În caz de simptomatologie severă sau atipică, medicul poate recomanda teste suplimentare pentru a exclude alte tipuri de hepatită (B, C) și alte afecțiuni hepatice.

Tratament hepatita A

• Odihna și dieta: Se recomandă odihnă adecvată și o dietă ușor de digerat. Este important să evitați alcoolul și alimentele care pot irita ficatul, cum ar fi grăsimile și alimentele prăjite.
• Hidratarea: Menținerea unei bune hidratare este esențială, mai ales dacă pacientul are vărsături sau diaree. Se recomandă consumul de apă, sucuri de fructe naturale și băuturi care reechilibrează electroliții.
• Tratamentul simptomelor: Pentru a ameliora durerile abdominale și febra, se pot utiliza medicamente care sunt sigure pentru ficat. Este important să evitați medicamentele care pot afecta ficatul fără consultarea unui specialist.
• Supravegherea medicală: Monitorizarea regulată a funcției hepatice prin teste de sânge poate fi necesară pentru a evalua progresul. Medicul va urmări evoluția simptomelor și va ajusta planul de tratament în funcție de starea pacientului.
• Vaccinarea: Deși nu tratează infecția curentă, vaccinarea împotriva hepatitei A este recomandată pentru prevenirea infecției viitoare și pentru protejarea persoanelor din cercul de contact al pacientului.
• Consultarea unui medic: Este important să consultați un specialist pentru gestionarea adecvată a hepatitei A, în special dacă simptomele sunt severe sau persistente. Medicul poate oferi sfaturi personalizate și poate recomanda măsuri suplimentare pentru tratament și recuperare.

Complicații

• Insuficiență hepatică acută: În cazuri rare, hepatita A poate duce la insuficiență hepatică acută, o stare gravă în care ficatul încetează să funcționeze corect. Aceasta poate necesita tratament medical de urgență și, în unele cazuri, poate necesita un transplant de ficat.
• Colestază: Această complicație se caracterizează printr-o scădere semnificativă a fluxului de bilă din ficat, ceea ce poate provoca icter prelungit și mâncărimi ale pielii.
• Recuperare prelungită: Deși hepatita A nu devine cronică, unele persoane pot experimenta simptome persistente sau recurente pentru o perioadă prelungită după infecția inițială, cum ar fi oboseala sau disconfortul abdominal.
• Impact asupra altora: În cazuri rare, infecția cu hepatita A poate provoca complicații secundare în cazul persoanelor care au alte afecțiuni hepatice preexistente, cum ar fi hepatita B sau C, complicând managementul acestor condiții.
• Complicații la pacienții cu condiții preexistente: Persoanele cu afecțiuni hepatice preexistente, vârstnici sau cu un sistem imunitar slăbit pot fi mai susceptibile la complicații severe.
   

Prevenție

• Vaccinarea: Vaccinul împotriva hepatitei A este foarte eficient și este recomandat pentru toată lumea, în special pentru persoanele care călătoresc în zone cu risc crescut, pentru lucrătorii din domeniul sănătății și pentru persoanele care trăiesc în comunități cu focare de hepatită A. Vaccinarea oferă o protecție pe termen lung și este cea mai bună metodă de prevenire a infecției.
• Igiena personală: Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun, mai ales înainte de a mânca sau după utilizarea toaletei, este esențială pentru prevenirea transmiterii virusului.
• Consum de alimente și apă sigură: Evitarea consumului de alimente și apă care ar putea fi contaminate este crucială, mai ales în zonele cu infrastructură sanitară deficitară. În zonele cu risc, este recomandat să consumați alimente gătite bine și apă îmbuteliată sau tratată.
• Igiena alimentelor: Manipularea și prepararea alimentelor într-un mediu curat sunt importante pentru prevenirea contaminării. Este recomandat să spălați bine fructele și legumele înainte de consum.
• Evitarea contactului cu persoane infectate: În cazul în care sunteți expus la persoane cunoscute ca fiind infectate cu hepatita A, respectarea măsurilor de igienă stricte și evitarea contactului apropiat poate reduce riscul de infecție.
• Educarea comunității: Informarea comunității despre măsurile de prevenire și importanța igienei poate ajuta la reducerea răspândirii virusului, mai ales în zonele afectate de focare.
   

Hepatita A la copii

• Simptome: Pot include icter, urină închisă la culoare și scaune deschise la culoare, dar adesea simptomele sunt vagi, precum oboseală și pierderea apetitului.
• Diagnostic: Se face prin teste de sânge care detectează anticorpii virusului hepatitei A și evaluarea simptomelor clinice.
• Tratament: Se concentrează pe odihnă, dietă ușor de digerat și hidratare. Nu sunt necesare tratamente antivirale specifice.
• Prevenție: Vaccinarea este recomandată și este eficientă în prevenirea infecției. Igiena adecvată, cum ar fi spălarea frecventă a mâinilor și consumul de alimente sigure, ajută la prevenirea răspândirii virusului.
• Complicații: Rareori apar complicații severe; majoritatea copiilor se recuperează complet.

• Medic de familie: Poate fi primul punct de contact pentru evaluarea inițială, gestionarea simptomelor și referirea către specialiști dacă este necesar.
• Specialist în boli infecțioase: Este recomandat pentru evaluarea detaliată a infecției virale, tratamentele specifice și monitorizarea progresului, în special în cazuri complicate sau severe.
• Gastroenterolog: Dacă hepatita A afectează semnificativ funcția hepatică sau dacă există complicații, un gastroenterolog poate fi consultat pentru evaluarea și gestionarea problemelor hepatice.

01-08-2024

Publicat de: Paul Bosonea , Iolanda Madalina Bondar Ilie , Andrei Dumitrescu , Mihaela Maria Neagu , Florina Cornelia Nica , Cristina Serban - Barbu , Andrei Stangaciu ,